3 noiembrie 2010

Iliescu şi Roman către URSS: „Avem nevoie de sprijin!“

La numai două zile de la actul ce anunţa păstrarea pe poziţii a vechilor activişti PCR, liderii FSN Ion Iliescu şi Petre Roman dădeau smeriţi raportul în faţa sovieticilor, cerând sprijin de la Moscova. La 27 decembrie 1989, Ion Iliescu şi Petre Roman i-au dat asigurări ambasadorului URSS la Bucureşti, Evgheni Tiajelnikov, că România se va baza pe sprijinul venit de la Răsărit.
În cadrul episodului de ieri din serialul „Misterele Revoluţiei”, „Adevărul” v-a prezentat dovezi că Ion Iliescu şi Silviu Brucan au rugat Moscova să îi sprijine militar. Continuăm astăzi dezvăluirile cu stenograma întâlnirii dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti. Stenograma va fi publicată integral, în trei părţi.
Prima întâlnire oficială a noii conduceri a României cu şeful diplomaţiei sovietice la Bucureşti s-a desfăşurat la 27 decembrie 1989, la sediul Ministerului român de Externe. În condiţiile în care Tiajelnikov revenea de la Moscova, la finalul scenariului terorist, Ion Iliescu şi Petre Roman aveau să-i spună reprezentantului lui Gorbaciov la Bucureşti prin ce emoţii a trecut nucleul Revoluţiei Române.
Ambasadorul sovietic Evgheni Tiajelnikov
Într-un cadru dogmatic, desprins parcă din manualele de propagandă socialistă, românii aveau să-şi împartă discursul comun în două mari coordonate: povestiri eroice despre efortul depus de către noile structuri de conducere pentru succesul Revoluţiei şi reafirmarea dependenţei faţă de Moscova. De remarcat că atât „emanaţii” români, cât şi oficialul URSS vorbesc despre „Revoluţie” şi „democraţie” în termeni marxişti, în înţelesul lor sovietic.
Totodată, Ion Iliescu şi Petre Roman primesc entuziaşti felicitări de la Mihail Gorbaciov, secretarul general al Partidului Comunist al URSS, şi de la Nikolai Râjkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice.
Mâine, în cea de-a doua parte a stenogramei, puteţi citi cum Ion Iliescu promitea că se va ocupa, cu metode specifice, de Opoziţie: „Să frânăm elementele de dreapta!” În cea de-a treia parte a stenogramei, pe care o vom publica joi, Ion Iliescu face o afirmaţie care anulează tot discursul său postdecembrist. El recunoaşte că a vorbit cu Gorbaciov „de la militari” (adică de la sediul Ministerului Apărării, cum a scris ieri „Adevărul”).
Confirmare
Ajutorul militar de la URSS a fost cerut de Ion Iliescu încă de la 23 decembrie 1989. Ion Iliescu însuşi o recunoaşte, indirect, la întâlnirea cu Evgheni Tiajelnikov.
Stenograma întrevederii cu ambasadorul URSS la Bucureşti, Evgheni Tiajelnikov – 27 decembrie 1989 (I)
„Nu ne trebuie partide pe interese, sectare”
Conţinutul stenogramei ne-a fost pus la dispoziţie de istoricul Alex Mihai Stoenescu.
Evgheni Tiajelnikov: În primul rând sunt bucuros că am posibilitatea ca din partea tovarăşului Gorbaciov şi din însărcinarea lui să înmânez textul felicitării adresate cu ocazia victoriei revoluţiei şi constituirii Consiliului Frontului. Nu îl citesc. Îl cunoaşteţi. A fost publicat. Felicitările au fost transmise prin radio. De aceea, tovarăşul Gorbaciov m-a rugat să-l înmânez în mod personal.
Vă cunoaşte foarte bine trecutul, viaţa de luptă şi muncă şi sigur este foarte bucuros că Consiliul Frontului v-a ales în această funcţie de mare importanţă.De asemenea, preşedintele Consiliului de Miniştri vă roagă să primiţi felicitări sincere cu prilejul alegerii în funcţia de preşedinte al Consiliului Frontului. Dumneavoastră aţi condus ţara în cea mai grea perioadă, când patrioţii români au acţionat hotărât pentru salvarea naţiunii de forţele arbitrare şi teroriste, pentru afirmarea ordinii, încetăţenirii democraţiei reale pe teritoriul său.
Înţelegând întreaga complexitate şi importanţă a sarcinilor care stau în faţa Frontului, vreau să vă asigur că poporul român prieten întâlneşte, în calea înnoirii, sprijinul din partea popoarelor şi conducerii URSS. Ţările noastre sunt legate prin legături îndelungate şi puternice de alianţă, legături rodnice economice şi culturale. Sunt încredinţat că acum se deschid posibilităţi largi pentru dezvoltarea şi întărirea colaborării româno-sovietice în folosul reciproc al popoarelor noastre, în interesul păcii trainice şi stabilităţii în Europa. Ajutoarele vor fi transmise.
Ion Iliescu: Vă rog să transmiteţi mulţumiri tovarăşului Gorbaciov din partea mea. Putem vorbi la telefon. Vom face un text, îl vom da la presă imediat.
Evgheni Tiajelnikov: Dacă nu vă supăraţi, să terminăm cu partea protocolară. Doresc să îndeplinesc şi însărcinarea dată de tovarăşul Rîjkov cu prilejul victoriei revoluţiei şi constituirii Consiliului, „exprimând speranţa că legăturile româno-sovietice se vor dezvolta rodnic, în interesul menţinerii transformărilor adânci democratice, revoluţionare din ţările noastre, întăririi prieteniei şi colaborării multilaterale între popoarele URSS şi României. Vă adresez succes în înalta dv. misiune”.
Petre Roman: Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog să transmiteţi tovarăşului Rîjkov aceste mulţumiri.

Evgheni Tiajelnikov: Dorim, tovarăşi, să ştim de ce aveţi nevoie, din punct de vedere politic, de armament, acum imediat şi de asemenea şi pentru perspectivă, în viitor. Este vorba de ajutor umanitar, ajutor de ordin militar, economic. Conducerea sovietică este gata să trimită la Bucureşti o delegaţie, pe tovarăşul Şevardnadze, care să aibă consultări cu primul ministru, cu ministrul de Externe şi să elaborăm un program solid de colaborare în interesul susţinerii revoluţiei, aşa cum a arătat tovarăşul Gorbaciov, în rezolvarea problemelor cele mai acute care stau în faţa revoluţiei.
O gardă pentru mama lui Iliescu
Ion Iliescu: Este foarte bine asta. Vă mulţumesc. Avem nevoie de sprijin, că aceasta este cea mai importantă problemă acum, sprijin moral şi politic. Conducerea dumneavoastră a făcut acest lucru de la început, imediat. Eu nu m-am îndoit de acest lucru şi toţi care m-au întrebat cum o să vadă ţările socialiste această mişcare a noastră, am spus să nu-şi facă probleme.
În ce priveşte ajutorul umanitar, primim din toate ţările şi din partea dumneavoastră. S-au acordat multe ajutoare ieri, am discutat despre acest lucru. Cel mai important este că Mihail Gorbaciov a propus să discutăm problemele dezvoltării viitoare a operaţiunilor.
Deocamdată însă este greu, pentru că nu suntem încă organizaţi, pentru că asta n-a fost o lovitură dată de cineva anume, ci particularitatea procesului de la noi, spre deosebire de alte ţări socialiste, este că Ceauşescu şi acoliţii lui au dus ţara la o asemenea catastrofă încât a dus la explozia maselor, masele l-au respins, nimeni n-a ştiut nimic dinainte, a fost opera tuturor, opera tineretului.
Petre Roman: Nimeni n-a ştiut, n-a fost acolo intenţionat. Ne-a dus valul. N-a fost nimic organizat.
Ion Iliescu: Noi ne-am bucurat de simpatia acestor mase. Ceauşescu a reuşit să creeze o asemenea situaţie în ţară, în ceea ce priveşte PCR şi comuniştii, încât dacă n-ar fi fost şi comunişti care să se bucure de sprijin, nu ştiu… Nu ştiu cum o să fie, nu putem vorbi despre PCR.
N-a fost o campanie anticomunistă, s-a creat o asemenea atmosferă în jurul partidului din motivele arătate mai înainte. Din această cauză am făcut o platformă pentru toate forţele şi tendinţele. Nu ne trebuie partide pe interese, sectare, ci o platformă politică care să unească toate forţele, tendinţele, forţele creatoare ale ţării şi pe această platformă să acţionăm şi, cum aţi văzut, o asemenea abordare a primit aprobarea tuturor, chiar în condiţiile acestea de teroare, oamenii acţionează cu succes.
În primele zile s-a creat haos, a fost o criză de putere şi un vacuum, pentru că, neavând forţe care să organizeze lovitura, nu există structuri. Acum abia organizăm această structură. Noi acum lucrăm cu acei oameni tineri care au fost cu noi acolo, în ceasul revoluţiei.
Petre Roman: Cu oameni de 24 de ani. (Este prezentat un tânăr – Mihai). El a luat legătura cu mine şi a spus: „Eu sunt cu dumneavoastră”. Toţi aceşti oameni tineri sunt inteligenţi şi capabili, cărora li s-au deschis alte orizonturi. Asta este revoluţia tineretului. N-avem nicio legătură cu organizarea acestui miting de masă. Nu ştiu personal cum am ajuns la tribună, cum am ajuns să vorbesc.
Ion Iliescu: Reflecţia maturităţii politice a maselor! Toţi au înţeles că este necesar să se facă ceea ce s-a făcut când au văzut activitatea acestor terorişti, pentru că Ceauşescu a prăbuşit toată economia, întreaga viaţă a ţării, dar a creat un asemenea organ de represiune, pentru că era singura posibilitate de susţinere a puterii lui. Aparatul a fost instruit foarte bine, ca un robot programat, care şi după dispariţia lui a acţionat şi creat situaţii grele şi noi nu am înţeles la început că există un asemenea grup de terorişti. Oamenii în mod spontan s-au prezentat să lucreze, să apere, să ne apere.
La mine, soţia a rămas singură şi au fost semnale că au vrut să-mi ia prizonieri membrii familiei mele şi pe tovarăşii mei şi trei tineri au plecat atunci imediat la locuinţa mea să mi-o păzească. Mama locuieşte la marginea Bucureştiului, este singură, într-un cartier, la bloc. Am luat legătura cu ea după două zile, am întrebat-o ce s-a întâmplat şi mi-a zis: „Vezi-ţi de treabă, pentru că oamenii au venit şi mi-au spus că mă vor apăra. Mi-au propus să mă mut, dar n-am vrut”. Şi atunci din blocul respectiv au creat o gardă de oameni care au apărat-o şi multe, multe asemenea situaţii. Este un moment, revoluţia aceasta care a trezit la viaţă asemenea potenţiale care săteau în profunzimea oamenilor, este partea bună.
Sigur că avem mari greutăţi, că se pun probleme legate în domeniul economic, social, dar să sperăm că le vom trece.
Petre Roman: În ce priveşte propunerea sovietică ca Şevardnadze să vină în România, suntem bucuroşi, numai că trebuie să ne pregătim şi noi, să vedem când se va putea realiza, ca să avem posibilitatea să ne pregătim să discutăm concret. În paralel, sigur, eu zic că şi putem vorbi de livrarea de petrol, de gaze. Trebuie, repet, să simţim bine tendinţele, să cunoaştem problemele, să semnăm unele documente, cum se vor face aceste livrări, pe decade, nu numai pe trimestru. Aşa este bine pentru toţi. Şi apoi discutăm în ce priveşte perspectiva. Mă gândesc la specialitatea dumneavoastră, de pildă, sunteţi energetician.
Evgheni Tiajelnikov: Au fost specialişti aici, au studiat problema modernizării sistemului energetic român şi au fost elaborate propuneri. Eu cred că trebuie să ne întoarcem la acest program, la aceste programe, pentru că sunt călăuzele posibilităţii de colaborare; este vorba de capacitatea metalurgică, a industriei metalurgice, a întreprinderilor chimice. Nu mai vorbesc de posibilitatea creării de întreprinderi comune pentru a folosi capacităţile dumneavoastră, practic, mai bine.
Petre Roman: Este o problemă mai importantă.
Evgheni Tiajelnikov: Aş fi mulţumit dacă Guvernul, tovarăşul Roman, ar da atenţie acestor probleme, pentru că aveţi acum mii de alte probleme, dar şi acestea trebuie rezolvate. Poate că ar putea să vină aici tovarăşul Şevardnadze, o serie de miniştri sovietici care se ocupă de respectivele sectoare, domenii de activitate, sau vicepremierul nostru, domenii în care există perspective bune de colaborare. Am venit prin Chişinău. Am ajuns greu la Bucureşti. Am stat 6 ore la Bacău pentru că nu era curent electric.
Petre Roman: Dar acum este în ordine aproape totul.
Sursa : adevarul.ro
Adam Burakowski: „O intervenţie armată ar fi fost un dezastru“
Cercetătorul care a descoperit documentul incriminator pentru Iliescu a acordat un interviu în exclusivitate ziarului „Adevărul“. Polonezul Adam Burakowski spune istoria unui document redactat în doar 15 exemplare. Actul a mai fost publicat şi de revista „22“, în februarie 2010.
„Adevărul”: Cum aţi găsit documentul care atestă cererea făcută de Ion Iliescu şi Silviu Brucan, la 23 decembrie 1989?
Adam Burakowski: Arhiva MAE polonez conţine mai multe documente din vremea lui Ceauşescu. O parte din documentul pe care l-am prezentat în „22″ a fost deja publicat în România, într-un „album” intitulat „Solidari cu România”. Doctorul Konrad Białecki, angajat al Institutului Memoriei Naţionale Poloneze, care a scris un studiu introductiv pentru acest volum, a folosit mai multe dintre documentele la care am avut şi eu acces.
Ce rol a avut Ion Iliescu în pregătirea răsturnării lui Ceauşescu?
Asta e o întrebare care, din păcate, rămâne deschisă şi va rămâne aşa. Nimeni din cercurile bine informate nu a fost şocat că Iliescu a apărut la televizor ca un şef al noii puteri. Numele lui, ca posibil succesor al lui Ceauşescu, a circulat „pe piaţă” timp de câţiva ani.
De ce a solicitat Ion Iliescu intervenţia armatei sovietice?
O intervenţie armată sovietică în România, în decembrie 1989, ar fi fost un dezastru atât pentru partea română, cât şi pentru cea sovietică. Deci Ion Iliescu şi Silviu Brucan trebuie să fi fost foarte nesiguri de poziţia lor în acele zile, dar asta nu este de mirare. Existau unele zvonuri că sunt nişte unităţi pro-ceauşiste care se deplasează spre Bucureşti pentru a reinstala vechiul regim.
Era o mişcare riscantă?
Chiar dacă cererea a fost respinsă, ea a arătat „echipei Gorbaciov”, care se mai bucura de sprijinul ţărilor occidentale, că Iliescu şi echipa lui nu sunt nişte „legionari”, ci oameni serioşi, măcar pentru gorbaciovişti, care vor să colaboreze cu URSS şi cu alte ţări socialiste.
Susţineţi că apelul către Moscova l-ar fi pus pe Ion Iliescu într-o lumină proastă. Ce s-ar fi putut întâmpla?
Când soliciţi ajutor militar sovietic înseamnă că eşti dispus să intri într-o relaţie de subordonare cu Moscova, ceea ce este grav, e ca şi cum ai fi acuzat de trădare de ţară.
Adam Burakowski
- S-a născut în 1977
- Este doctor în ştiinţe politice, lector la Institutul de Studii Politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe
- A publicat volumul „Geniul Carpaţilor. Dictatura lui Nicolae Ceauşescu”
- Este coautor, împreună cu Aleksander Gubrynowicz şi Paweł Ukielski, al cărţii „1989 – Toamna Naţiunilor”.
„Echipa Iliescu” s-a consultat cu Moscova în privinţa lichidării soţilor Ceauşescu?
Să punem cap la cap informaţiile pe care le aveaţi din cercetările dumneavoastră anterioare şi cele din acest document.
În primul rând, să nu uităm de evenimentele din alte ţări ale blocului sovietic din Europa.Exista un plan de schimbare radicală, pregătit la Moscova, şi nimeni nu ascundea acest lucru. În mai 1987, Gorbaciov a venit la Bucureşti să prezinte programul său, dar a fost respins de Ceauşescu. În ţările vecine s-au petrecut treptat schimbări fundamentale.
Ceauşescu rămânea singur. Era nevoie numai de o scânteie ca ţara să ardă. S-a aprins la Timişoara. Familia Ceauşescu ştia că e un pericol serios şi a ordonat o soluţie dură. Dar în Banat, activiştii comunişti şi ofiţerii nu erau plini de zel. Ştiau că zilele lui Ceauşescu sunt numărate şi nu voiau să se implice în represiuni. Aşteptau, ezitau, îşi pasau responsabilitatea de la unul la altul.
Ceauşescu nu ştia ce i se pregăteşte?
Nicolae Ceauşescu a fost dezinformat despre starea evenimentelor şi s-a dus în Iran.Când s-a întors, era prea târziu. Practic, pierduse conducerea ţării în 21 decembrie, dar cât timp era fizic prezent în clădirea Comitetului Central, nu putem să vorbim despre schimbarea puterii. Asta s-a petrecut în 22 decembrie, când Ceauşescu a fost evacuat şi „a emanat” o nouă echipă militaro-civilă, compusă în mare parte din oameni deja cunoscuţi populaţiei din programele radiodifuziunilor străine.
Dar chiar şi echipa asta nu ştia ce o să se petreacă, dacă Nicolae Ceauşescu a pregătit capcane pentru succesorii lui. De aici a venit, cred, ideea de a cere ajutor militar.
Cine deţinea, de fapt, puterea în 22-23 decembrie ‘89?
Imediat după prăbuşirea lui Ceauşescu – Armata. Dar generalii, poate cu excepţia lui Nicolae Militaru şi a unor persoane de rang mai mic, nu doreau o dictatură militară şi nu erau împotriva unei echipe compuse şi din civili.
Se cunoaşte felul în care sovieticii au răspuns cererii formulate de Iliescu şi Brucan?
Nu am găsit niciun document mai detaliat despre acest dialog, dar nu este exclus să existe în arhivele altor ţări foste socialiste. De pildă, în arhiva MAE polonez am descoperit un document foarte amănunţit despre convorbirea lui Ceauşescu cu ambasadorul sovietic, în august 1968, după invadarea Cehoslovaciei.
Citeste :

Decembrie ’89: Dezvăluiri de senzaţie ale lui Cornel Dinu Petre Roman a cerut trupe sovietice, acum ruşii au 20.000 de spioni la noi

În noaptea de marţi spre miercuri, fostul mare fotbalist Cornel Dinu a făcut dezvăluiri de senzaţie la un post tv unde se dezbăteau probleme legate de evenimentele din decembrie 1989. Dacă tot ceea ce a afirmat Dinu este adevărat, atunci unele din “legendele” de atunci trebuie reconsiderate.
“Nu Ion Iliescu a apelat la ajutorul sovieticilor. Petre Roman este cel care a discutat într-o rusă perfectă, eu o înţeleg, cu consulul sovietic şi a solicitat ajutor trupelor sovietice. Petre Roman era tare speriat de ce se întâmpla.”
“Eu am stat în aceeaşi încăpere cu Ion Iliescu în noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Televiziunea Română, de la 9 seara până dimineaţa la 7.20”, a menţionat Dinu, el explicând astfel de unde ştie aceste lucruri. El a mai arătat că interlocutorul lui Petre Roman ar fi spus că nu poate fi vorba decât de sprijin cu logistică antiteroristă.
“Domnul consul a explicat clar: «Nu ne amestecăm. Trupele sunt debarcate, în două ore sunt în centru, dar nu ne putem amesteca în treburile interne»”, a mai arătat Dinu.
În legătură cu afirmaţia consulului sovietic privind faptul că ar exista ceva trupe în România, Dinu a precizat că din ce a aflat (menţionăm că, în decembrie 1989, Cornel Dinu a fost într-o prima fază un fel de gardă de corp a lui Ion Iliescu şi ulterior, pentru o scurtă perioadă, a deţinut unele funcţii în stat), “încă din septembrie, trupele sovietice erau debarcate în munţi”.
Cornel Dinu a mai declarat că în decembrie 1989 a fost vorba de “o lovitură de stat cu public”, în care au fost implicate armata, Securitatea şi mai multe servicii secrete străine (“Pe 22 dimineaţa, la ora 8.30, generalul Iulian Vlad a dat ordin securiştilor care asigurau inelul de pază al Comitetului Central să ridice dispozitivul. Dacă nu se întâmpla asta, nimeni nu intra în veci în Comitetul Central. Ăsta nu este un semn că a fost ceva organizat, o lovitură de stat” – Cornel Dinu). Fostul dinamovist a mai menţionat că omul-cheie al loviturii de stat a fost generalul Atanasie Stănculescu.
Puloverul, semn de recunoaştere pentru pucişti
Cornel Dinu a lăsat să înţeleagă că Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan ş.a. nu purtau întâmplător pulovere în acele zile fierbinţi. El nu a dat explicaţii clare, dar a reieşit din afirmaţiile lui că puloverele constituiau un fel de semn de recunoaştere (probabil de către oganizatorii din punct de vedere tehnic ai loviturii de stat) a persoanelor care trebuiau să preia puterea politică în stat. Dinu a mai afirmat că Silviu Brucan era agent al mai multor servicii secrete străine, că Mircea Dinescu era agent GRU, iar Dumitru Mazilu, al serviciilor secrete sovietice.
Tot în cadrul emisiunii de marţi noapte, istoricul Alex Stoenescu – el a confirmat în mare parte informaţiile lui Dinu – a afirmat dezinformările şi diversiunile care au apărut pe postul naţional de televiziune şi care ar fi contribuit la escaladarea focului în seara zilei de 22 decembrie i-ar fi avut drept autori pe contraamiralul Cico Dumitrescu şi un general pe nume Tudor.
22.000 de spioni ruşi sunt acum în România
Cornel Dinu a mai afirmat că, în urma înţelegerilor dintre marile puteri, s-a decis ca după 1989 România să rămână în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. “În decembrie 1989 în România erau 1.100 de spioni ruşi. În 2002 erau 10.000, iar acum sunt 22.000”, a reprezentat o altă declaraţie şocantă a lui Dinu. El a explicat că spionii la care se referă sunt de fapt ruşii care deţin sau controlează direct şi indirect firme şi companii în România. “Practic, acum s-a pus în aplicare planul lui Petru cel Mare de lărgire la maxim a sferelor de influenţă, iar capitalul rusesc este prezent peste tot”, a conchis Dinu.
Tatal lui Petre Roman, Valter Roman (Erno Neulander), locotenent-colonel intr-o unitate NKVD
Dl. Petre Roman spune ca tatal sau a fost un patriot roman. Documentele vremii il prezinta insa ca pe un om care si-a dedicat viata bolsevismului international. Erno Neulander s-a nascut in Oradea si a fost recrutat in miscarea comunista de kominternistul Nicolae Golberger care l-a ajutat sa plece in URSS via Cehoslovacia. Potrivit documentelor din arhivele sovietice, Neulander a devenit locotenent-colonel intr-o unitate NKVD si a fost trimis in Spania sub numele Walter Roman. Acolo a detinut functia de ofiter CI al batalionului de artilerie “Ana Pauker,” si a avut ca acoperire pozitia de “comisar politic.” In Spania, Walter Roman s-a casatorit cu Angelina, nepoata fostei lidere a PC Spaniol Dolores Ibarruri (“La Passionaria”), de care a divortat apoi la cererea Kominternului. Angelina a fost deportata la Taskent.
Decorat cu Steaua Rosie
Dupa infrangerea Republicii Spaniole, Walter Roman s-a reintors in URSS. Acolo a condus, pentru o perioada, sectia romana a postului de radio Moscova, unde a lucrat impreuna cu Ana Pauker, Leonte Rautu si Iosif Chisinevschi. Ana Pauker s-a reintors in Romania imbracata in uniforma sovietica, Walter Roman s-a reintors pe un tanc sovietic, ca sef de stat major al unei brigazi de voluntari (Horea, Closca si Crisan). In 1945 a fost decorat de Moscova cu “Steaua Rosie” asa cum rezulta dintr-un alt document sovietic:
NKID URSS, Sectia Tarilor Balcanice
Noiembrie 1945, Nr. 791/bs
Ambasadorului URSS in Romania,
tov. S.I. Kavtaradze
Va trimitem imputernicirea Prezidiului Sovietului Suprem al URSS pentru inmanarea decoratiei si ordinului “Steaua rosie” – nr. 1651765 cu diploma insotitoare – nr. 283631 privind decorarea lucratorului de la radiodifuziunea speciala, Walter Roman, prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 27 iunie 1945.
La inmanarea decoratiei este necesar sa se intocmeasca un protocol si sa se transmita prin NKID la Sectia pentru decoratii a Prezidiului Sovietului Suprem al URSS.
Loctiitorul Sectiei tarilor balcanice,
A. Lavniscev
“Dupa noi vom veni tot noi”
In 1946, Walter Roman a fost numit sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane si a primit sarcina sa o transforme intr-o filiala a Armatei Rosii. Apoi a devenit ministrul Postelor si Telecomunicatiilor si membru al CC al PCR. Ulterior el a fost marginalizat, impreuna cu ceilalti NKVD din conducerea Romaniei, devenind director al Editurii Politice.
Walter Roman in “Secolul XX: Secolul Marilor Revolutii”, Bucuresti, 1970: “Cine va veni dupa noi?”, intreaba profetic evreul comunist, referindu-se la comunistii care conduceau URSS si tarile din Europa de Est. “Dupa noi vom veni tot noi,” raspunde autorul. “Noi nu scriem istoria. Noi o cream.” Cele doua fraze erau lozinci afisate in birourile consilierilor sovietici ai Securitatii.
Sursa : cotidianul.ro

Un razboi cu Iranul va salva economia globala – Washington Post

David Broder, corespondentul politic pentru cotidianul american Washington Post, sustine ca singura solutie pentru problemele economice si politice ale presedintelui american, Barack H. Obama, este pregatirea unui razboi cu Iran.
-
-
Astfel, David Broder, ofera o surprinzatoare solutie pentru problemele politice si economice actuale ale presedintelui SUA, Barack H. Obama, si anume: pregatirea unui razboi cu Iran, scrie Rawstory.
Presedintele, care este “mult mai inteligent” si mult “mai inspirat”, decat ceilalti oponenti, ar putea beneficia de pe urma unei confruntari cu Iran, deoarece un razboi va pune in miscare economia, sustine Broder, in editorialul sau din Washington Post.
Acesta scrie ca exista doua cai “esentiale” in care o economie poate creste: printr-un ciclu economic obisnuit, sau prin razboi.
“Uita-te in urma la marea depresiune. Ce a rezolvat in final criza economica? Al Doilea Razboi Mondial. Probabil aici va invinge Obama. Cu un suport puternic din parte republicanilor in Congres, pentru a provoca ambitiile nucleare ale Iranului, ar putea folosi mare parte din 2011 si 2012 orchestrand un conflict cu iranienii. Iar in timp ce tensiunile cresc, si se accelereaza pregatirile pentru razboi, economia se va imbunatati.”
“Nu sugerez, desigur, va incita la un razboi pentru a fi reales”, a spus Broder. “Dar natiunea i se va alatura din cauza ca Iranul este cel mai mare pericol al acestui inceput de secol”.
Articolul lui Broder a primit imediat numeroase critici din partea expertilor politici si economici. Intr-o postare intitulata “Si-a pierdut Broder mintile?”, editorul revistei Foreign Policy, Blake Hounshell, scrie ca propunerea lui Broder este “o nebunie, din mai multe motive”.
“Una ar fi ca pietelor nu le plac tensiunile, cel putin nu cele in care pretul petrolului creste. In al doilea rand, al doilea razboi mondial a scos SUA din depresiune deoarece avea un program stimulator care a mobilizat toate sectoarele societatii. Astazi, armata SUA are toate uneltele pentru a lupta cu Iran, si nu va fi nici un fel de pregatire. Nu a citit Broder propriul sau ziar? Pentagonul cauta sa faca reduceri de miliarde de dolari, si se confrunta cu bugetele de austeritate”.
Scriind in aceeasi revista, Marc Lynch sustine ca articolul lui Broder este “un interesant studiu despre ideile prostesti care apar in Washington,” si precizeaza ca administratia lui Obama gaseste aceste idei ca fiind “ridicole.”
Dean Baker, de la Centrul Cercetarii Economice si Politice, spune ca ideea lui Broder pentru un stimul condus de guvern este gresita, si ca nu trebuie sa fie neaparat de natura militara.
“Daca cheltuielile pentru un razboi pot crea locuri de munca si creste economia, atunci in acelasi mod poate sa o faca si cheltuielile pentru sosele, izolarea termica a locuintelor, sau educarea copiilor”.
Dar cel mai dur a fost criticat de catre Matt Duss de la Think Progress: “In mod special in urma a ceea ce s-a intamplat in Irak, ce fel de degenerat va sugera sa ne pregatim sa facem la fel si in Iran, doar pentru a crea locuri de munca?” a intrebat acesta. “Se pare ca cel care scrie un articol obisnuit in Washington Times.”  Sursa ziare.com

Kremlinul lanseaza scenarii sumbre in asteptarea razboiului mondial

Kremlinul lanseaza scenarii sumbre in asteptarea razboiului mondial
Perspectivele neimbucuratoare ale dezvoltarii economiei mondiale, precum si preconizatul razboi dintre SUA, Istrael si Iran, care va adanci criza planetara, ii indeamna pe functionarii rusi sa pregateasca din timp opinia publica pentru deziluziile economice ale anului 2011, titreaza “Nezavisimaia gazeta”. Consilierul prezidential de la Kremlin Arkadi Dvorkovici sustine ca intr-un scenariu negativ, cresterea PIB al Federatiei Ruse va fi numai de 1,5-2%, in loc de 4% cat fusese estimat. Potrivit lui, probabilitatea unui scenariu negativ al dezvoltarii economiei mondiale este de sub 50%.
Guvernul rus si Banca Europeana pentru Constructie  si Dezvoltare se situeaza insa pe o pozitie optimista, considerand ca PIB al Rusiei va creste pana in anul 2011 cu 4,6%. Declaratiile oficiale sunt infirmate insa de experti, considerand ca prognozele acestora poarta mai degraba amprenta unor factori politici. “Anul 2011 este un an electoral, iar cele 1,5-2%, despre care este instiintata opinia publica sunt extrem de optimiste si constituie un element de asigurare”, sustine analistul companiei FBK Igor Nikolaev, citat de Inforusia.
Expertul agentiei independente “Investcafe” Anton Safonov presupune ca 1,5-2% constituie varianta cea mai negativa. Pentru a se traduce in viata, preturile la petrol vor trebui sa scada sub 60 de dolari pe baril, nivelul inflatiei ramanand inalt. Deficitul bugetar al anului curent va fi finantat partial pe seama mijloacelor Fondului de rezerva, ceea ce va duce la o crestere a masei banesti, intensificandu-se presiunea inflatiei la nivelul de 8%.
Pe de alta parte, Rusia poate redeveni un important jucator daca va izbicni la finele acestui an asteptatul razboi din Golful Persic, al treilea din zona, dar care poate degenera rapid si in Al Treilea Razboi Mondial. “Sansa Rusiei consta in marea ei forta beligeranta”, spune Anatoli Vitalskevitci, analist militar la Kremlin. “Atunci se va putea reorienta jocul si pe piata petrolului si pe cea a gazelor naturale”, mai adauga acesta. Printre factorii fundamentali ce influenteaza cresterea economiei indigene din ultimii ani se enumera cresterea pretului petrolului si reducerea treptata a scurgerii de capital. Dar daca in trecut veniturile de pe urma titeiului si gazelor se utilizau pentru stimularea suplimentara a cererii interne, in prezent acestea se folosesc pentru finantarea deficitului bugetar, situatie care se presupune ca va mai dura cativa ani.
Inainte de alegeri, considera analistul, guvernul nu isi va planifica sa reduca in masura insemnata cheltuielile bugetare, ci mai degraba cheltuielile sociale vor creste inainte de alegerile din 2012. Dar daca guvernul va decide sa combata deficitul bugetar prin reducerea insemnata a cheltuielilor, acest lucru poate duce la incetinirea cresterii PIB pana la 2-2,5%.

Zeci de romi aşteaptă ajutor de încălzire deşi au maşini scumpe şi palate

Observator | 03 Noi 2010, 20:08
Au maşini scumpe şi palate, dar nu au bani de lemne. Zeci de romi dintr-o comună arădeană aşteaptă ajutorul de încălzire. Paradoxal, au tot dreptul să primească cei 270 de lei, pentru că, în acte nu au niciun venit. “Noi suntem mulţi, la toate camerele ne trebuie lemne. Niciun venit nu avem, de niciunde”, spun romii.

Vorba aceea: obrazul subţire, cu cheltuială se ţine. Cheltuiala... statului. La Covăsânţ săracii bogaţi au dat fuga la primărie. Case mari, camere multe, nu le-au mai rămas bani şi pentru lemne.

“Au dreptul, pentru că nu au niciun venit. Nu au venituri înregistrate în mod legal, că ceva venituri au...”, a declarat Traian Balint, primarul comunei.

Mobilă din lemn masiv, covoare scumpe, electrocasnice de ultima generaţie şi maşini de lux - nimic nu apare, în acte. În comună au mai rămas doar bătrânii şi copiii. Cei în putere, muncesc în străinătate şi trimit bani acasă. Bani care nu sunt înregistraţi nicăieri.

Primăria e numai bună de plată. Cei care vor ajutor de încălzire nu trebuie să aibă mai mult de o casă. Legea nu face nicio diferenţă între palat şi cocioabă. După noile criterii, nu mai primesc subvenţia cei care au mai mult de 20 de oi, cinci porci sau trei bovine. Excluşi sunt şi cei care deţin maşini puternice, utilaje agricole sau terenuri de peste 1.000 de metri pătraţi în oraş sau 2.000 - la ţară.
 

Primul ficat artificial

Americanii au creat în laborator primul ficat artificial

Antena3.ro | 03 Noi 2010, 17:34
Foto: brighamandwomens.org
Cercetătorii americani au creat, în laborator, primul ficat artificial cu ajutorul celulelor stem. Organul este deocamdată creat în miniatură, dar oamenii de ştiinţă spun că funcţionează exact ca un ficat natural.

Experţii vor acum să creeze un ficat de dimensiuni normale, care ar putea fi folosit în cazul unui transplant.

Dacă iniţiativa are succes, organele artificiale ar putea salva, pe viitor o mulţime vieţi. Mai ales că, în prezent, există sute mii de pacienţi, care au nevoie de un transplant de ficat şi nu reuşsec să găsească donatori. 

Iesi Afara "Fiinta Extraordinara" ! REMIX

Iesi Afara "Fiinta Extraordinara" !

Ce reprezintă AdSense pentru mobile?

Ce reprezintă AdSense pentru mobile?

Ce reprezintă AdSense pentru mobile?

Ce reprezintă AdSense pentru mobile?

Social

Iranienii, despre scutul din Romania: Pana in 1989 ati avut un stapan – Rusia, acum aveti altul

Comentatorii iranieni sustin ca decizia Romaniei de a gazdui scutul antiracheta o transforma intr-un pion al Statelor Unite si ca Teheranul nu are de ce sa traga cu rachete spre Europa, cu atat mai putin catre tara noastra.


“Propaganda Statelor Unite impotriva Iranului a crescut in intensitate, si asta doar ca sa poata justifica instalarea scutului antiracheta. Romania este un simplu pion. Pana in 1989 ati avut un stapan – Rusia, acum aveti altul.
Iranul este singur impotriva tuturor de zeci de ani si tot nu s-a plecat in fata nimanui, asa ca mi se pare rusinos un asemenea compromis, Iranul a fost intotdeauna prietenos cu Romania”, a declarat Hamed Esmaili, de la ziarul conservator “Kayhan”, pentruEvenimentul Zilei.
Mai mult, iranienii sustin ca in afara de Hagi, Mutu si tractoare nu stiu mai nimic despre Romania, ba chiar unii cred ca inca este o tara comunista.
Zarva creata Iran in legatura cu scutul american antiracheta este vazuta de analisti doar parte a propagandei antiamericane si ca scutul este contra Rusiei, nu impotriva Iranului.
“Langa voi sunt rusii. Stim cu totii ca URSS a disparut, dar Rusia a ramas. Nici iranienii nu iubesc in mod deosebit Rusia, chiar daca guvernul nostru este protejat de Moscova in Consiliul de Securitate ONU. Este o protectie conditionata: cand nu vor mai avea nevoie, ne vor arunca ca pe un pantof vechi”, e de parere Mohsen Rezaie, e la ziarul “Etemaad-e Melli”.
Statele Unite mai au cale lunga pana cand Rusia va depasi scepticismul legat de scutul american antiracheta, dar acest lucru nu afecteaza eforturile de “resetare” a relatiilor dintre cele doua state, a declarat adjunctul ministrului american al apararii, Alexander Vershbow, insarcinat cu afaceri de securitate internationala.
Moscova a cerut in repetate randuri clarificari la Washington privind forma concreta pe care o vor avea planurile sale de aparare antiracheta in Europa, exprimandu-si surprinderea atunci cand Romania s-a oferit in februarie sa gazduiasca pe teritoriul sau interceptoare racheta.
Sursa : ziare.com

Este târâtă România în războiul altora fără ştirea poporului? Braşovul tipăreşte cartele de raţionalizare a hranei

La 23 iulie 2010, Consiliul Judeţean Braşov a votat alocarea sumei de 5,5 miliarde de lei (vechi) pentru tipărirea, la Imprimeria Naţională, a 4,5 milioane de cartele de raţionalizare a hranei. Lista produselor alimentare care urmează a fi livrate pe cartelă arată astfel: 1) pîine – 380 de grame pe zi, de persoană; 2) carne – 532 de grame pe săptămînă, de persoană; 3) preparate din carne – 210 grame pe săptămînă, de persoană; 4) lapte – 185 de mililitri pe zi, de persoană; 5) ulei comestibil – 231 de mililitri pe săptămînă, de persoană; 6) zahăr – 231 de grame pe săptămînă, de persoană; 7) cartofi – 1.100 de grame pe săptămînă, de persoană, dezvăluie romare.ro.
Lista cuprinde şi alte produse alimentare, ca brînză, orez, paste făinoase, legume, conserve, precum şi obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte etc. E clar că avem de-a face cu un eveniment grav şi fără precedent. Întrebările care se nasc sînt multe, iar ele necesită răspunsuri urgente: a) Aceste cartele au fost votate în baza Ordinului nr. 109/21 ianuarie 2003, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale – era o cerinţă necesară pentru aderarea României la NATO; de cîţiva ani, însă, acest Oficiu nu mai există, pur şi simplu s-a evaporat. De ce, brusc, a fost activat, acum, acest Ordin de factură militară? b) Cartelele sînt sub formă de tichete, cîte unul pentru fiecare familie – dar, de ce avea nevoie judeţul Braşov de un număr atît de mare, 4,5 milioane, cînd numărul familiilor din acea unitate administrativă e mult mai mic – cca. 200.000? c) De ce numai Braşovul a hotărît tipărirea cartelelor? Urmează, cumva, şi celelalte 40 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti? d) Există vreo legătură între raţionalizarea hranei în România şi planurile de atacare a Iranului, întîi de către Israel şi, apoi, de către SUA, de pe teritoriul ţării noastre, cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul anului? Noi avem informaţii că Turcia şi Bulgaria au refuzat să pună la dispoziţie forţelor atacatoare teritoriile lor. În acest caz, România se va expune unor riscuri colosale, mai ales că Iranul are parteneriat cu Rusia şi China, dar şi cu alte forţe militare. e) Ce rol joacă judeţul Braşov în atacarea Iranului? Este el, oare, un poligon de încercare, avînd în vedere că are un relief muntos, ca Iranul? A trebuit să cadă, luni, un elicopter israelian, accident soldat cu 7 morţi, ca să afle lumea cam cu ce se îndeletnicesc evreii pe aici. f) Dacă nu va fi război, atunci ce va fi? Probabil că va fi o foamete mare, provocată de agravarea crizei economice şi sociale.
Spăre sfârşitul lunii trecute, Teheranul a declarat stare de război la frontiera sa de nord – vest, forţele Garzilor Revoluţionare fiind comasate în regiunea Mării Caspice.
Autorităţile de la Teheran susţin ca Statele Unite şi Israelul se pregătesc să atace instalaţiile nucleare iraniene, forţele militare ale celor două state fiind concentrate în bazele militare şi aeriene din Azerbaidjan.
Anunţul a fost făcut în 22 iunie, de generalul de brigadă Mehdi Moini, comandantul Gărzilor Revoluţionare din zonă, care a precizat că “mobilizarea este un răspuns la prezenţa trupelor americane şi israeliene la graniţa de vest”. Moini a adăugat că o serie de state din vest alimenteză conflictele etnice pentru a destabiliza situaţia din regiune.
Conform agenţiei Debka, o serie de surse iraniene au indicat că Israelul ar fi transferat în secret un numar mare de bombardiere cu reacţie în bazele din Azerbadjan, prin Georgia, iar forţe speciale americane sunt concentrate şi ele în zonă, fiind pregătite pentru a declanşa un atac împotriva Iranului.
Sursa cugetul.ro